În acest articol, vei descoperi o gamă largă de boli pe care felinele le pot transmite la om, cum ar fi toxoplasmoza, râia, bartoneloza, toxocaroza și criptosporidioza. Te vei familiariza cu simptomele acestor boli, modul în care se transmit și, cel mai important, vei afla cum pot fi prevenite.

  1. Toxoplasmoza

Toxoplasmoza este o boală infecto-contagioasă cauzată de un parazit numit Toxoplasma gondii. Este una dintre cele mai frecvente infecții parazitare, afectând o mare parte a populației globale. Pisicile sunt gazde principale pentru acest parazit și pot transmite boala oamenilor prin intermediul fecalelor.

Deși majoritatea persoanelor infectate cu Toxoplasma gondii nu prezintă simptome, unele pot prezenta semne similare cu gripa, cum ar fi febra, oboseala, durerile musculare și inflamarea ganglionilor limfatici. În cazurile severe, toxoplasmoza poate cauza probleme grave de sănătate, cum ar fi leziuni cerebrale, orbire sau naștere prematură în cazul femeilor însărcinate [1].

Pisicile se pot infecta cu Toxoplasma gondii prin ingestia de carne crudă sau prin contactul cu fecalele altor pisici infectate. Oamenii se pot infecta prin contactul cu fecalele de pisică contaminate, prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită sau prin consumul de fructe și legume nespălate.

Prevenirea toxoplasmozei implică respectarea practicilor de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor după manipularea litierei pisicii și evitarea consumului de carne crudă sau insuficient gătită. Femeile însărcinate ar trebui să evite în special manipularea fecalelor de pisică pentru a preveni transmiterea toxoplasmozei la făt. Pisicile ar trebui, de asemenea, să fie hrănite cu hrană gătită sau uscată, în loc de carne crudă, pentru a preveni infectarea [2].

  1. Râia sarcoptica

Râia este o boală de piele contagioasă cauzată de acarienii Sarcoptes scabiei. Acești paraziți microscopici sapă galerii sub piele și depun ouă, provocând mâncărime intensă și erupții cutanate. Râia poate afecta oamenii, dar și animalele, inclusiv pisicile.

Modul de transmitere al râiei este prin contactul direct cu un animal infectat sau cu obiecte contaminate, cum ar fi hainele, lenjeria de pat sau mobilierul. Acesta este motivul pentru care este important să se evite contactul cu animalele infestate și să se ia măsuri de igienă adecvate pentru prevenirea răspândirii bolii. La pisică, râia se manifestă sub forma unei dermatite pruriginoase, care poate duce la alopecie și leziuni de grataj.

Simptomele râiei la oameni includ mâncărime intensă, în special noaptea, precum și erupții cutanate, vezicule sau umflături pe piele. Mâncărimea intensă poate duce la zgârierea pielii, ceea ce poate provoca infecții secundare. De asemenea, pot apărea leziuni în zona genitală, a încheieturilor și pliurilor de la nivelul pielii [1].

Râia poate fi diagnosticată de către un medic dermatolog, care va examina pielea afectată și poate lua probe pentru analize de laborator. Tratamentul implică utilizarea de medicamente specifice pentru a ucide parazitii și pentru a trata simptomele. Este important ca toți membrii familiei să fie tratați în același timp pentru a preveni reinfectarea.

Prevenirea râiei implică evitarea contactului cu animalele infestate și cu obiectele contaminate. De asemenea, este recomandat să se efectueze spălarea regulată a lenjeriei de pat și hainelor la temperaturi ridicate, pentru a distruge acarienii și ouăle lor. Se poate utiliza, de asemenea, un insecticid specific pentru a trata mobilierul sau alte obiecte contaminate [4].

  1. Bartoneloza

Bartoneloza este o infecție bacteriană care poate fi transmisă de la pisici la oameni prin zgârieturile sau mușcăturile de pisică. Această boală este cauzată de bacteria Bartonella henselae și principalul său vector este puricele, care transmite pisicii bacteria în timpul hrănirii.

Simptomele tipice ale bartonelozei includ febră, oboseală, dureri de cap și umflarea ganglionilor limfatici. Aceste simptome pot varia de la persoană la persoană, în funcție de sistemul imunitar al individului infectat. Unele persoane pot prezenta simptome ușoare, altele nu au deloc semne clinice, în timp ce altele pot dezvolta simptome severe [2]. 

Diagnosticarea bolii se realizează prin teste de sânge și biopsii de țesut. Testele de sânge pot identifica prezența bacteriei și pot evalua răspunsul imun al pacientului. Biopsiile pot fi necesare pentru confirmarea infecției în cazuri mai severe sau complicate.

Tratamentul pentru bartoneloză constă în administrarea de antibiotice. Este important ca tratamentul să fie efectuat sub supravegherea unui medic, deoarece durata și doza tratamentului pot varia în funcție de severitatea bolii și de răspunsul individual al pacientului.

Prevenirea bartonelozei implică controlul puricilor la pisici și evitarea contactului direct cu rănile sau zgârieturile de pisică. Este recomandat ca pisicile să fie tratate regulat cu produse antiparazitare și să li se asigure un mediu de viata curat și igienic. De asemenea, este important să se evite să se atingă ochii sau gura pisicii și să se spele bine mâinile după contactul cu acestea [1].

  1. Toxocaroza

Toxocaroza este o boală parazitară cauzată de infecția cu larvele de Toxocara cati, o specie de viermi care se găsesc în principal în intestinul pisicilor. Acești paraziți pot infecta oamenii atunci când aceștia ingerează ouăle prezente în sol sau în mediul înconjurător.

Odată ce ouăle sunt ingerate, larvele se dezvoltă în intestinul subțire al gazdei umane și pot migra în diferite organe și țesuturi, cum ar fi ficatul, plămânii, ochii și creierul. Această migrație poate provoca inflamații și reacții alergice în organism [3].

Simptomele toxocarozei pot varia în funcție de organul afectat. În general, acestea pot include febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri abdominale, vărsături, inflamarea ochilor sau probleme de vedere. Este important de menționat faptul că simptomele pot fi ușoare sau chiar inexistente în unele cazuri, în special la adulți sau la persoanele cu un sistem imunitar sănătos.

Diagnosticul toxocarozei se bazează de obicei pe analizele de sânge, care pot detecta prezența anticorpilor specifici. În anumite cazuri, poate fi necesară examinarea directă a fecalelor sau biopsii ale țesuturilor afectate pentru a confirma infecția.

Tratamentul toxocarozei implică de obicei administrarea de medicamente antiparazitare, timp de câteva săptămâni sau luni, în funcție de severitatea infecției [1].

Prevenirea toxocarozei poate fi realizată prin respectarea unor măsuri simple de igienă și control al animalelor de companie. Este recomandat să te speli pe mâini cu apă și săpun după contactul cu animalele sau cu mediul în care acestea trăiesc. De asemenea, este important să eviți contactul direct cu fecalele pisicilor și să cureți regulat locurile în care acestea își fac nevoile. Deparazitarea regulată a animalelor de companie este esențială pentru prevenirea infecțiilor.

  1. Criptosporidioza

Criptosporidioza este o boală parazitară intestinală cauzată de Cryptosporidium, un parazit unicelular care poate infecta oamenii și animalele. Acest parazit poate supraviețui în mediu timp îndelungat, fapt ce contribuie la răspândirea sa. Infecția cu Cryptosporidium poate fi deosebit de gravă la persoanele cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi persoanele cu HIV/SIDA, copiii mici și persoanele în vârstă.
Criptosporidioza poate fi transmisă de la pisici la oameni, în special atunci când pisica este infestată și elimină oochisturi (forme de rezistență ale parazitului) în fecale. Oamenii se pot infecta prin consumul de apă sau alimente contaminate, prin contactul direct cu animalele infectate sau prin atingerea obiectelor contaminate cu oochisturi și ducerea mâinilor contaminate la gură. La pisici, criptosporidioza poate fi asimptomatică sau poate determina diaree și alte tulburări gastrointestinale [2].

Principalele simptome ale criptosporidiozei includ diaree acută, crampe abdominale, greață, vărsături și febră. Simptomele pot varia în funcție de starea de sănătate a persoanei infectate și pot persista timp de săptămâni sau luni.

Pentru diagnosticul criptosporidiozei, se poate efectua o analiză a unei probe de scaun pentru detectarea parazitului. Tratamentul criptosporidiozei se concentrează în principal pe rehidratare, deoarece diareea severă poate duce la deshidratare. În unele cazuri, pot fi necesare și medicamente antiparazitare.

Prevenirea criptosporidiozei implică respectarea unor reguli de igienă personală, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, în special înainte de mese și după contactul cu animalele. Este important să se evite contactul direct cu fecalele de pisică și să se facă o curățare corespunzătoare a litierelor. De asemenea, este recomandată testarea periodică a pisicilor pentru paraziți intestinali de către un medic veterinar [4].

În concluzie, pisicile pot fi surse de boli potențial grave pentru oameni, printre care toxoplasmoza, râia, bartoneloza, toxocaroza și criptosporidioza. Înțelegerea simptomelor, a modului de transmitere și a metodelor de prevenire este esențială pentru a-ți proteja sănătatea proprie și pe cea a animalelor de companie.

 

Bibliografie:

  1. “Cat Infections That Can Spread to Humans.” Verywell Health, www.verywellhealth.com/look-what-else-the-cat-dragged-in-1958915, accesat la 2.10.2023;
  2. CDC. “Cats.” Centers for Disease Control and Prevention, 2019, www.cdc.gov/healthypets/pets/cats.html, accesat la 2.10.2023;
  3. Goldstein, Ellie J. C., and Fredrick M. Abrahamian. “Diseases Transmitted by Cats.” Microbiology Spectrum, vol. 3, no. 5, 1 Oct. 2015, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26542039/, https://doi.org/10.1128/microbiolspec.IOL5-0013-2015, accesat la 2.10.2023;
  4. “Zoonotic Disease: What Can I Catch from My Cat?” Cornell University College of Veterinary Medicine, 4 Oct. 2017, www.vet.cornell.edu/departments-centers-and-institutes/cornell-feline-health-center/health-information/feline-health-topics/zoonotic-disease-what-can-i-catch-my-cat, accesat la 2.10.2023.