Rabia sau turbarea, dupa numele ei popular, este o boală infecțioasă întâlnită la mamifere, dar mai ales la câini. Este cauzată de virusul rabic, care se regaseste saliva animalului infectat și se poate transmite chiar si la om. Rabia se manifestă prin tulburări nervoase, agresivitate, paralizie și decesul animalului. Principalii purtători ai acestui virus sunt vulpea, ratonul, liliacul sau câinii fără stăpân.

În acest articol explicăm care sunt sursele de infecție, cum se manifestă rabia la câini și care sunt metodele de prevenție.

Modul de contaminare

Afecțiunea este foarte periculoasă atât pentru animale cât și pentru oameni. Virusul rabic se află în saliva animalului. Transmiterea virusului se face prin mușcătura animalului infectat, astfel virusul este inoculat în leziune. Zgârieturile sunt de asemenea periculoase, ghearele pot să fie purtătoare de virusul preluat din salivă.

 

Virusul rabic atacă creierul și măduva spinării. Odată ce virusul intră în organism ajunge în mușchi și de aici se răspândește la nivelul nervilor periferici și la creier. Odată ce apar simptomele specifice rabiei, șansele de supraviețuire a câinelui se reduc drastic.

 

Perioada de incubație a rabiei este considerată de la infectarea virală și până la manifestarea primelor simptome. Este o perioadă care variază de la 2 săptămâni și până la 3 luni. Viteza cu care se dezvoltă simptomele rabiei depinde de factori precum:

  • severitatea mușcăturii;
  • locul mușcăturii: dacă mușcătura se produce în apropiere de creier sau de măduva spinării cu atât mai repede ajunge virusul la țesutul nervos;
  • cantitatea de virus.

 

Care sunt sursele de infecție

Sursa de infecție este reprezentată de animalele bolnave și de animalele care se află în perioada de incubație și care elimină virusul prin salivă cu cel mult 10 zile înainte de apariția semnelor clinice.

Formele rabiei

Rabia prezintă 2 forme clinice:

  • forma furioasă: ultima fază a acestei forme de boală se manifestă prin paralizia corzilor vocale, midriază, inegalitate pupilară, tulburări paralitice care cuprind întreg corpul.
  • forma paralitică: se caracterizează prin faptul că nu prezintă nicio manifestare agresivă. Boala începe prin paralizia mușchilor faringelui, câinele nu mai poate înghiți, elimină salivă, este confuz, apatic, nu mai răspunde la comenzi. Faza finală înseamnă paralizie generalizată și moarte.

Metode de prevenție

Nu există tratament împotriva rabiei. Sunt mai multe metode de prevenție, dar vaccinarea antirabică este singura măsură sprecifică de profilaxie a rabiei. Vaccinarea câinelui împotriva rabiei se poate face începând de la 3 luni, rapelul fiind anual. Vaccinul antirabic pentru câini se administrează subcutanat sau intramuscular, este inclus în schema de vaccinare inițială a puilor de câine și se repetă anual. Vaccinul este obligatoriu și își manifestă eficiența numai dacă este administrat înainte ca virusul să intre în organism.

Vaccinarea antirabică nu este numai o modalitate de a proteja câinele, ci și pe cei din jur. Există întotdeauna posibilitatea ca patrupedul să muște pe cineva. În cazul în care se întâmplă acest lucru, câinele trebuie izolat timp de 10 zile pentru a vedea dacă apar manifestări. În cazul în care câinele este vaccinat antirabic, izolarea nu este necesară. Vaccinarea antirabică anuală este obligatorie indiferent dacă patrupedul este ținut în curte sau în casă, fiindcă toți câinii pot intra ușor în contact cu purtătorul unui virus.

Vaccinul antirabic asigură protecția câinelui, dacă este expus unui animal infectat. Se recomandă să mergi cu câinele la o clinică veterinară dacă bănuiești că a fost expus infecției, sau dacă prezintă simptome. Medicul veterinar poate face un vaccin de rapel și poate să-l monitorizeze, în cazul în care apar semne ale infecției.

Efectele secundare ale vaccinului

Orice vaccin poate provoca reacții secundare, inclusiv vaccinul antirabic. Iată care sunt efectele secundare ale vaccinului antirabic:

  • reacții alergice;
  • febră;
  • pierderea apetitului;
  • vomă;
  • diaree;
  • durere la locul injecției.

Se recomandă ca în caz de reacții alergice câinele să fie dus la veterinar.

Sunt și alte metode de prevenție:

  • evită contactul câinelui cu animale moarte, sau cu animale sălbatice rănite. Nu atinge neprotejat animale sălbatice rănite sau moarte. Reține că nu toate cabinetele veterinare acceptă animale sălbatice rănite.
  • supraveghează câinele în aer liber: este important să reții că un animal care nu prezintă încă semne de boală nu înseamnă că nu poate fi infectat cu virusul rabiei. Câinelui îi place să alerge după veverițe, iepuri sau alte animale și poate fi zgâriat sau mușcat de alte animale. Evită pe cât posibil animalele care au un comportament ciudat, agresive sau care sunt rănite.
  • raportează animalele bolnave sau moarte care apar în apropiere. De asemenea, foarte important, nu încerca niciodată să prinzi un animal necunoscut sau sălbatic. Dacă nu ai la cine să apelezi pentru ajutor, contactează poliția care te va îndruma către autoritățile competente. Autoritățile pot emite o alertă pentru a ajuta la protecția animalelor de companie din vecinătate.
  • informează-te cu privire la această afecțiune.

 

Rabia la câini. Rezumat

Cel mai simplu mod de a-ți proteja câinele, dar și pe cei din jurul tău, este să-l vaccinezi antirabic la timp. Dacă toți câinii din comunitate ar fi vaccinați, atunci virusul rabiei nu s-ar putea răspândi. Protejarea câinelui împotriva rabiei este cel mai ușor și eficient lucru pe care îl poți face.