Tocmai ai observat că pisica ta strănută. În mod obișnuit, acesta nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. Totuși, este posibil ca fenomenul să persiste sau să ascundă anumite afecțiuni care ar trebui să nu fie trecute cu vederea. Așadar, este important să știi de ce pot strănuta pisicile și ce este de făcut în aceste situații. Nu uita că, oricând ai întrebări cu privire la starea animăluțului tău de companie sau la îngrijirea recomandată, poți apela la un veterinar!

De ce strănută pisica?

Strănutul la pisici este un răspuns natural al organismului la iritanți sau corpi străin care intră în nasul acestora. Organismul declanșează un astfel de reflex pentru a putea îndepărta acești corpi și a îndepărta sursa de iritație din nas. În general, strănutul ocazional nu este un motiv de îngrijorare și nu necesită o vizită la veterinar. Cu toate acestea, dacă pisica strănută în mod repetat, prezintă alte simptome sau dacă strănutul persistă pentru o perioadă prelungită de timp, aceasta ar putea indica o problemă de sănătate care necesită atenție medicală.

Infecții virale respiratorii

Infecțiile virale respiratorii se numără printre principalele cauze ale strănutului la pisici. Acestea sunt cauzate de anumite virusuri care pot cauza răceala la pisică și provoacă simptome la nivelul tractului respirator superior. Printre virusurile cel mai frecvent responsabile se numără virusul herpetic felin, calicivirusul și virusul gripal. La pisici, spre deosebire de oameni, virusul herpetic provoacă simptome precum strănutul, secreții nazale sau oculare și febră.

Infecții bacteriene

Există numeroase bacterii care pot fi responsabile pentru apariția infecțiilor tractului respirator superior la pisici. Dintre acestea, Mycoplasma, Bordetella și Chlamydia sunt cele mai comune. Aceste bacterii pot fi prezente în mod normal în mediul înconjurător al pisicii, dar pot cauza infecții atunci când sistemul său imunitar este slăbit. O felină poate deveni mai susceptibilă la infecții bacteriene dacă este deja slăbită din cauza altor afecțiuni sau infecții virale.

Deși bacteriile pot cauza infecții respiratorii la pisici, acestea nu sunt întotdeauna agentul cauzal principal. De multe ori, acestea acționează în sinergie cu alte patogeni, cum ar fi virusurile, care deja au afectat zona tractului nazal.

Infecții fungice

Infecțiile fungice, deși nu sunt la fel de răspândite ca alte tipuri de infecții la pisici, pot fi, de asemenea, o cauză comună a strănuturilor. Cryptococcus este microorganismul responsabil în cele mai frecvente cazuri de infecții fungice la pisici. Odată ce aceasta afectează organismul pisicii, ciuperca poate provoca strănuturi și alte simptome.

Inflamații și iritații

Inflamațiile și iritațiile sunt cauze comune pentru strănutul la pisici. Aceste tulburări pot fi cauzate de o serie destul de largă de afecțiuni, unde putem include toate celelalte cauze prezentate. Atunci când pisica se confruntă în mod constant cu inflamația canalului nazal, acest lucru poate da rezultat unui cerc vicios. Așadar, chiar și după ce cauza inițială a inflamației a fost identificată și eliminată, strănutul poate continua, făcându-și apariția afecțiunea numită rinită cronică. Dacă orice alte posibile cauze au fost excluse, iar această manifestare persistă, se poate deduce faptul că inflamația tractului nazal este responsabilă.

Alergenii, cum ar fi polenul, praful sau mucegaiul, pot provoca, de asemenea, inflamația mucoasei nazale, ceea ce poate duce la strănut. Însă, pisicile sunt mult mai puțin susceptibile la reacții alergice decât oamenii, așa că o astfel de cauză apare doar extrem de rar, aproape niciodată.

Corpi străini

Corpii străini care pătrund în nas pot cauza strănut la pisici prin iritarea tractului nazal. Atunci când animalul inhalează un corp străin de orice fel, acesta poate provoca iritație și inflamație în nas, declanșând astfel strănutul. Vorbim un mecanism natural de apărare al organismului, care încearcă să elimine „intrușii” din tractul respirator. Totuși, mecanismul nu funcționează în orice situație. Dacă este vorba despre un obiect de dimensiuni mai mari, acesta nu va putea fi îndepărtat din nas prin strănut. În aceste situații, se recomandă o procedură specială.

Afecțiuni dentare

Afecțiunile dentare pot sta deseori la originea strănuturilor frecvente la pisici. Aceasta se datorează faptului că rădăcinile dentare de pe arcada superioară sunt situate foarte aproape de tractul lor nazal. În mod particular, infecțiile sau inflamațiile dentare pot duce la afectarea zonei ce acționează drept barieră între nas și dinți, ceea ce poate provoca strănuturi. Bolile dentare la pisici sunt probleme destul de serioase, asociate cu un grad destul de ridicat al durerii, așa că este recomandat să mergi rapid la veterinar atunci când suspectezi că pisica se confruntă cu o astfel de afecțiune.

Tumori

Tumorile pot fi o cauză a strănutului la pisicile mai în vârstă, deși acestea nu sunt singurele care pot fi afectate. Acestea pot apărea pe tractul nazal al animalului, provocând iritații și strănuturi. În acest caz, este vorba despre o problemă gravă, care va necesita tratament imediat. Mai mult, aceste tumori sunt considerate destul de dureroase, așa că șansele sunt ca pisica să se confrunte cu niște simptome severe.

Alte cauze

Cauzele enumerate mai sus se numără printre cele mai frecvente care determină strănutul la pisici. Totuși, există și alte fenomene mai puțin întâlnite care pot provoca acest simptom. Polipii, de exemplu, care sunt niște creșteri benigne ce se pot dezvolta în nas, pot provoca strănutul. Putem menționa și anumite anomalii de formă ale nasului sau ale gurii drept factor declanșator al strănutului.

Simptome asociate cu strănutul la pisici

De multe ori, strănutul la pisici poate fi însoțit de diverse alte simptome. Cu toate acestea, diagnosticarea poate fi complexă, întrucât simptomele pot varia și pot fi asociate cu diverse afecțiuni. Așadar, aceste simptome secundare nu ajută neapărat în stabilirea cauzei strănutului. Totuși, este important să știi care sunt acestea. Ele includ:

• respirație șuierătoare;
• tuse;
• secreții nazale, care pot avea o culoare verde-gălbuie sau uneori pot prezenta urme de sânge;
• sângerări nazale.

Diagnostic

Pentru a putea plasa un diagnostic, medicul poate începe cu o examinare fizică generală, dar și o evaluare a stării dentare a animalului. Dacă există semne de afecțiuni dentare, cum ar fi gingivita sau boala parodontală, acestea ar putea fi sursa strănuturilor repetate.

Apoi, un următor pas ar putea fi abordarea unor investigații de natură imagistică. Acest pas poate include realizarea unor radiografii, dar o metodă mai potrivită ar putea fi o tomografie computerizată (CT), pentru a vizualiza sinusurile și cavitatea nazală a pisicii. Aceste imagini pot arăta dacă există obstrucții, tumori sau alte anormalități care ar putea provoca strănutul.

Rinoscopia este o altă metodă de diagnostic care poate fi folosită. Aceasta implică utilizarea unui instrument numit rinoscop pentru a examina interiorul nasului pisicii. Rinoscopia poate ajuta la identificarea unor corpi străini, polipi sau tumori prezente în nas care ar putea provoca strănutul.

În unele cazuri, poate fi necesară efectuarea unei biopsii. Acest lucru implică recoltarea unei probe de celule sau de țesut din nasul pisicii pentru a fi testată în laborator. Acest tip de testare poate ajuta la identificarea infecțiilor bacteriene sau fungice sau pentru a identifica natura unei tumori prezente în tractul nazal. 

Tratament

Tratamentul recomandat depinde de cauza care stă la baza strănutului. De multe ori, se pot recomanda diferite medicamente, care să adreseze mai multe cauze. În cazul infecțiilor virale sau bacteriene, tratamentul medicamentos este adesea primul pas. Antibioticele, antiviralele sau alte medicamente pot fi prescrise, în funcție de agentul patogen implicat. Medicul poate recomanda și medicamente simptomatice, de exemplu cele cu efect decongestionant sau care să adreseze anumite simptome manifestări alergice.

Spălăturile nazale pot fi, de asemenea, recomandate pentru a ajuta la eliminarea secrețiilor nazale și a eventualilor corpi străini. Este recomandat ca astfel de proceduri să fie efectuate la clinica veterinară, mai ales în cazul în care pisica prezintă semne de disconfort sau durere. Astfel, se va evita agravarea simptomelor sau producerea unor complicații.

În cazuri rare, pot fi necesare intervenții chirurgicale. Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când strănutul este cauzat de tumori sau alte afecțiuni care nu răspund la tratamentul medicamentos sau la spălăturile nazale.

Când să mergi la veterinar?

De cele mai multe ori, strănutul la pisici nu este un motiv serios de îngrijorare. Este un fenomen natural, care poate fi declanșat de diverse cauze, de la simple iritații până la infecții. Dacă strănutul debutează brusc și persistă câteva zile, e posibil să fie cauzat de o problemă ușor de rezolvat, cu sau fără tratament.

Totuși, există și situația strănutului cronic, care va persista și va reapărea ocazional pe toată durata vieții pisicii. Acesta poate fi un indiciu al unei probleme mai grave, precum o infecție respiratorie cronică, o afecțiune dentară sau chiar o tumoră. 

Trebuie să fii atent și la alte semne care pot indica o deteriorare a stării pisicii și pot indica nevoia unei vizite la veterinar. Iată câteva dintre ele:

• pierderea apetitului;
• pierderea în greutate;
• secreții nazale abundente;
• înrăutățirea sau persistența simptomelor pe o perioadă mai lungă de câteva zile.

Un strănut ocazional la pisică, prezent pe o perioadă nu foarte îndelungată, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, dacă fenomenul persistă sau dacă pisica prezintă alte simptome alarmante, este necesară o vizită la veterinar. Acesta va putea stabili cauza exactă a problemelor și va recomanda cel mai bun tratament. Te așteptăm în clinicile The Vets pentru a-i putea oferi pisicuței tale cel mai bun tratament.